2010, ianuarie, pe un ger de crapa caloriferele...

Wow! Jup a avut curaj mai mult decit am avut eu, asadar i-a dat drumul in viata blogului, blogusorului meu (pe care inca nu stiu cum sa-l abordez!), sa-si faca un rost, sa creasca mare si sa se capatuiasca. Sper sa ma descurc cu el, sa-i pot oferi o educatie aleasa si conditii optime de trai - mai ales ca, iata, faptul a fost implinit!

2010 - bis

Ma intrebam daca va merge blogul asta, in 2010: pina acum, n-am avut curajul sa-i dau drumul in life!

2010

Poate merge?

Whaaa! De vreo doua ceasuri, de cind am inaugurat blogul asta, am prins deja curaj, am prins si gust, si am postat diverse! Cool! Poate invat, in curind, cum sa-l fac si mai vesel!

Tot din Ziarul de Iasi, dar ceva mai vechi

Mici, dar veseli!

* Nu stiu daca, anul asta, ziua de 1 Mai muncitoresc a cazut bine sau n-a cazut bine. Pe de-o parte, atita vreme cit n-a picat intr-o simbata sau o duminica (zile libere prin definitie), putem spune ca a fost bine. Pe partea cealalta, putea fi si mai bine: putea sa pice intr-o joi, ca sa se dea liber inca de miercuri. Asa, vineri, s-a nimerit destul de semi: nici-nici! Cel mai bine si mai bine pica zilele de 1 Mai muncitoresc din anii electorali, cind se dau si mici cu bere moca. Anul asta este electoral, dar mai putin: pe nimeni nu intereseaza europarlamentarele, iar pina la prezidentiale mai e suficient timp ca alegatorii sa uite gustul micilor de 1 Mai.

* De fapt, anul 2009 e unul mai mult de criza decit electoral. Cu toate astea, in week-end, inca de la prima ora a diminetii, oamenii muncii au iesit cu mic (si cu mici, normal), cu mare, la iarba verde. Pajistile, poienitele, luminisurile, tapsanele, toloacele, pasunile, costisele patriei noastre au devenit arhipline. Oamenii muncii au petrecut un week-end de neuitat, in ciuda vremii care, conform, prezentatorilor de la televizor, "n-a tinut cu / n-a fost alaturi de ei". Noi am fost sa prindem pulsul natiunii de la citiva dintre cei aflati in Poienita Fermecata:

- Buna ziua! Distractie placuta! Cine sinteti si de ce va aflati aici?

- Hmf-mpff! Stati asa, sa inghit! Da, sint si eu un om al muncii, care petrec aici, de zilele libere care le am.

- Aveti zile libere de 1, 2 si 3 mai, desigur. Ce inghiteati? Mici, fleici la gratar?

- Cind m-ati intrebat, eu tocmai inghiteam in sec, ca vine miros de friptura de peste deal. Zile libere da, am, dar nu cite ati zis, ci mai multe. De cind cu criza.

- Deci criza v-a adus si lucruri bune, cum ar fi zile libere, nu?

- Da, de cind ne-au disponibilizat de la fabrica si am intrat in somaj...

- De ce? De fapt, ce produceati acolo, la fabrica?

- Acolo, la fabrica, intii a fost Combinat de Utilaj Greu. Dupa un an, doi, de la Revolutie, au zis ca sa fie Combinat de Utilaj Usor, fiindca toate alea mai cu greutate se furasera deja. Dupa care, pe aceeasi linie de productie, am inceput sa montam sucuri si sa asamblam pufuleti, care se cereau pe piata mai tare ca utilajul greu sau usor. Dupa aia, s-a schimbat din nou profilul intreprinderii, si am ajuns agentie turistica si de impresariat artistic.

- Cind v-au disponibilizat, ce profil avea fabrica dumneavoastra?

- Asta s-a intimplat prin februarie, cind toate sectiile, toate halele, toti din combinat produceam martisoare.

- Iar acum ati iesit la iarba verde, si, din cite am observat, inghititi in sec din cauza mirosului care vine de peste deal, de la gratarele unor cetateni cu mai multe posibilitati. De baut, ce beti?

- Tot de la miros ne lasa gura apa, deci am scapat si de sete. Plus ca ploua...

- Practic, de ce ati venit aici, in conditiile astea vitrege?

- Acasa nu ploua, deci n-avem apa, ca ne-au debransat pentru neplata. Aici macar e ud, plus ca mai circula si legende despre locul asta...

- Chiar, de ce se numeste "Poienita Fermecata"?

- Se numeste asa, fiindca aici s-au semnalat fenomene de disparitii misterioase si de aparitii si mai misterioase.

- Senzational! Ce fel de aparitii si disparitii, imi puteti spune?

- Va dau un exemplu concret, chiar din dimineata asta: deci, unei familii care si-a pus paturile la o suta de metri mai incolo i-au disparut toate caserolele cu mici, puse la adapost, si peturile de bere, puse in piriias, la incalzit!

- Asta este, intr-adevar, un caz de disparitie, dar parca pomeneati adineauri si despre niste aparitii misterioase, nu?

- Pai, sa vedeti ce minune: si micii, si berile, au aparut la cumatrul meu Gelu, care a fost coleg de sectie cu mine, ne-au disponibilizat impreuna. Il vedeti acolo, ca tocmai face focul cu niste cauciucuri de masina... Astea de unde or fi aparut?

Ceva mai tirziu am aflat si de unde au aparut acele cauciucuri; masina cu care venisem la locul de agrement, sa luam interviu oamenilor muncii, se afla si acum acolo, asezata bine pe niste pietre.

Din rubrica mea de la Ziarul de Iasi

Unde merge mia, merge si epidemia

("Patratelul rosu cu tricolor" din Ziarul de Iasi - vineri, 15 mai)

* Oameni buni, batrini sau tineri, iata ca, din nou, e vineri! Nu conteaza ca e mai, puneti mina pe buhai, trageti plugul peste drum, din gratar sa iasa fum! Chiar, intre noi fie vorba: daca n-ar fi iarba, verdeata si florile, n-ar exista nici o diferenta intre aceste zile si perioada de dinaintea Craciunului: si atunci, ca si acum, intreaga tara miroase a porc ars, sub toate formele sale de prezentare, de la ceafa la mici. In ciuda unor statistici alarmante, care arata ca un roman din patru este obez (s-a pomenit despre asta chiar pe mai multe posturi!), compatriotii nostrii au ajuns sa indrageasca atit de mult porcul si toate preparatele pe baza de porc, incit, cu siguranta or fi existind si firme - nu le stim noi! - care fac sucuri racoritoare, bomboane si acadele din porc, pentru copii!

* Ca sa raminem in aceeasi zona grasa si unsuroasa, dar gustoasa, trebuie sa va spunem ca, potrivit ultimelor bilanturi ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, la nivel global s-au semnalat citeva zeci de decese si citeva mii de imbolnaviri de gripa porcina. De pe la Stirile Pro TV (alea vesele si optimiste, de la ora 17.00) am inteles, punind cap la cap mai multe informatii, ca la nivel national s-au semnalat mult mai multe decese si imbolnaviri de ciroza (care are o legatura cu gripa, fiindca apare, de obicei, la cei care beau ca porcii). Asta ce inseamna: ca in Romania e epidemie de ciroza? Daca un roman din patru sufera de obezitate, inseamna ca avem epidemie de obezitate?

* Daca e mai, nu intotdeauna este campanie electorala pentru alegerile europarlamentare, dar intotdeauna e luna de pregatire pentru sezonul estival, pentru concedii si vacante. In sensul asta, tot pe la Pro TV, intr-una din serile trecute, am prins din intimplare (unii ar zice "fericita intimplare!") un material despre habar n-am ce. Pesemne ca o fi fost despre plajele romanesti, despre preturile la cazare, despre comercializarea namolului de dat pe gilci si a pietrei de calciie, despre aprovizionarea cu chisca si piersici a tarabelor de pe litoral sau despre folosirea judicioasa a alifiilor de bronzat - nu mai conteaza despre ce o fi fost, dar sigur a facut parte din campania de atragere a turistilor straini in Romania. Mai ales, a turistilor straini de sex masculin, cu bani si singuri, fiindca in doua-trei minute, cit a durat materialul, s-au difuzat mai multe tite goale decit intr-un intreg film difuzat seara, tirziu, cu "18" in cerculet. In acelasi material s-a promovat intens si cultura: tinara aceea blonda, cu parul scurt, dar fara sutien, care citea pe plaja, foarte interesata, a fost aratata chiar de doua ori!

* Am mai pomenit de citeva ori despre serialul ala de pe Discovery, „Brainiac", in cadrul caruia exista o rubricuta care s-ar putea intitula: „Daca ati fi la birou, iar inundatia ar veni pe nepusa masa, care dintre obiectele din jur v-ar ajuta cel mai mult sa nu va inecati?". Un tinar intolit ca un slujbas de multinationala sta la un birou cu toate accesoriile, aflat pe o platforma care pluteste pe apa dintr-o piscina; sirena suna, iar tinarul apuca un obiect din jurul sau si sare in apa, incercind sa se tina de el... Miercuri seara am vazut la jurnalele de stiri ca inundatiile si viiturile si-au trimis deja buzduganul inainte, sa-si anunte venirea: in judetul Iasi deja a fost o tura de jale, s-au inundat niste terenuri, iar niste oi s-au transformat in foste oi. Se pare ca romanii ar trebui sa se uite mai des la serialul asta in perioada urmatoare, chit ca nu prea reflecta situatia din teren: daca tinarul respectiv, aflat la biroul respectiv, ar fi fost roman, cu siguranta in momentul in care ar suna sirena respectiva el ar fi fost deja plecat acasa ori la baut!

* Astea fiind zise, va dorim un sfirsit de saptamina fara nici o legatura cu prognoza meteo (destul de pesimista, din cite am auzit). Desi, unde exista vointa, se poate face focul de sub gratar si cu apa de ploaie!

Proba probei

Mmmmm! A mers! Si ce daca? Exista in lumea asta chestii mai importante decit blogul meu (traiasca!). De exemplu, in chiar aceste clipe, EBA se afla la Sala Floreasca, la o demonstratie de judo - se transmit imagini in direct, la televizor.
Nu stiu de ce, dar cind aud sau vad scris EBA ma gindesc la cu totul altceva decit la Elena Basescu. EBA imi pare mai degraba a) denumirea unei organizatii separatiste, cum e ETA, b) numele unui virus periculos, gen EBOLA, c) denumirea unui material din care se fac talpi comode pentru pantofi - cum erau, mai demult, pantofii cu talpa EPA. Fata n-are nici o vina. Puteti citi cuvintul "vina" cum vreti, cu "i" de la "iepure" sau cu "i" de la "inecat", merg ambele variante...